CURĂȚENIE ÎN CASĂ

Pentru a ne menţine sănătoşi, una dintre principalele condiţii pe care trebuie să le îndeplinim este a ne menţine un mediu casnic igienizat şi curat. Spaţiul domestic, deşi aparent pare un mediu cu risc mic de dezvoltare a viruşilor şi bacteriilor, se poate transforma în unul dintre cele mai puternice focare de infecţie, dacă nu este dezinfectat şi igienizat periodic, operaţiune ce trebuie efectuată temeinic, prin modalităţi specifice fiecărei zone în parte.

Curatarea-caseiCurăţenia casei se desfăşoară ca şi activitate pe două paliere. Curăţenia generală şi curăţenia de întreţinere. Curăţenia generală trebuie efectuată odată la două luni, acesta presupunând curăţarea fiecărui colţişor din casă, scoaterea prafului din materialele textile, tip covoare, perdele, draperii, huse, spălarea geamurilor, curăţarea tâmplăriei şi, dacă este necesar, remedierea vopselei pereţilor în zonele cel mai des frecventate.

Curăţenia de întreţinere este curăţenia casei ce se efectuează odată la câteva zile, în funcţie de activităţile zilnice ale fiecărei familii şi de numărul de locuitori ai casei, iar la aceasta se adaugă procesere de curăţare şi igienizare specifice mediilor mai sensibile, precum bucătăria şi baia. Este curăţenia care menţine mediul în norme normale de igienă şi care, efectuată regulat şi temeinic, va uşura foarte mult procesul de menţinere al curăţeniei şi sănătăţii în mediul domestic.

Curăţenia casei se menţine prin realizarea acesteia în fiecare încăpere, ţinându-se cont de normele impuse de specificul acestora.

Ideea de curăţenie generală este oarecum legată de momentele sărbătorilor. Curăţenia de Crăciun şi curăţenia de Paşte, printre gospodine circulând convingerea că aceste sărbători trebuie să găsească toată casa curată şi luminoasă, lucru perfect adevărat, indiferent din ce punct de vedere este privit. Însă curăţenia generală a casei nu trebuie să se limiteze la aceste două episoade, ci ar trebui realizată cât mai des posibil.

O curăţenie generală presupune curăţarea în profunzime a fiecărui spaţiu. Începând cu dormitoarele şi camera de zi, mobilierul trebuie mutat şi curăţat locul în care acesta a fost poziţionat, lucru ce se va întâmpla în limita posibilităţilor. La acest capitol, trebuie subliniat că pentru uşurarea procesului de curăţare al casei este indicat ca piesele de mobilier să fie prevăzute cu picioare, permiţându-se astfel accesul uşor sub mobilă şi posibilitatea de ventilaţie a zonei. Se evită astfel formarea depozitelor de praf.

O curăţenie generală presupune golirea dulapurilor, indiferent de ce se depozitează în ele, îndepărtarea prafului şi dezinfectarea cu substanţe destinate materialului din care sunt fabricate dulapurile. Conţinutul dulapurilor va fi şi acesta filtrat şi curăţat. Hainele se vor scutura şi aerisi, cărţile vor fi scuturate sau aspirate de praf, accesoriile care înfrumuseţează casa vor fi curăţate prin spălare, aspirare sau dezinfectarea cu diverşi detergenţi.

Patul necesită şi acesta un proces de curăţare. Salteaua patului va fi scoasă la aer şi va fi aspirată foarte bine. Depozitul micuţilor acarieni poate deveni foarte mare într-un dormitor neaerisit şi necurăţat. Praful, sebumul, particulule din pielea uscată, transpiraţia, toate dau naştere unui mediu propice micilor păienjenei, acarienii care pot declanşa alergii grave, colonizând direct cu omul şi transmiţând boli, precum dermatitele, eczemele sau febra fânului.

Mediul propice acarienilor poate fi situat în cuverturi, lenjerii, covoare, carpete, draperii, perdele, perne sau pisele decorative.

Dacă lenjeria paturilor este schimbată săptămânal, o cuvertură, o perdea sau o draperie nu poate fi supusă aceluiaşi proces. Însă, curăţenia generală presupune spălarea acestora. În caz că acest proces ar fi greu de realizat, atunci se vor scoate la aer unde vor fi bine aspirate şi aerisite.

Chiar dacă aspirarea covoarelor se face frecvent, un covor necesită clasica batere prin care este îndepărtat praful. Ulterior se va alege o modalitate de dezinfectare, în funcţie de grosimea, dimensiunea şi greutatea acestuia. Fie va fi spălat cu apă şi detergenţi speciali, fie i se va aplica un proces de curăţare cu soluţii destinate acestui tip de ţesătură, fie se va apela la spălătoriile de specialitate. Pentru cei mai norocoşi care deţin un aspirator special dotat cu funcţii de spălare, curăţarea covorului se va realiza mult mai uşor.

Pernele necesită şi acestea o curăţare temeinică, cel mai indicat fiind procesul de spălare şi uscare la aer. Însă dacă acest lucru nu se poate realiza din cauza texturii materialelor din care sunt făcute, atunci se vor aerisi foarte bine.

Pernele decorative, tabureţii textili sau pernele tubulare folosite la uşi vor fi şi acestea spălate sau bine aerisite.

Odată îndepărtate materialele textile, spaţiul rămas gol va fi foarte bine aspirat şi dezinfectat. Se vor spăla ferestrele, insistându-se pe tâmplărie, rulouri sau orice alt accesoriu ar deţine fereastra, se vor aspira perţii, se vor şterge galeriile şi tocurile uşilor, insistându-se pe zonele ascunse unde se pot depozita praful şi umezeala.

În cazul în care fereastra are ieşire spre un balcon, atunci se va curăţa şi spaţiul acestuia, fiind o sursă importantă de praf. Se va aspira, se vor şterge ferestrele, în caz că există şi se va dezinfecta bine podeaua. Dacă în balcon sunt montate dulapuri în care sunt depozitate diverse obiecte, atunci se va efectua o dezinfectare şi acestui spaţiu.

Tablourile din camere vor fi şterse foarte bine atât pe parte exterioară, cât şi pe cea interioară.

Folosindu-se o scară, se va aspira praful de pe orice piesă de mobilier, indiferent cât de înaltă ar fi. Sticla vitrinelor sau a uşilor va fi ştearsă. Aparatele electrocasnice din camere sunt o sursă imensă de praf. Simpla aspirare poate însă diminua foarte mult cantitatea acestuia. Se pot dezinfecta cu substanţe pe bază de alcooc, în funcţie de datele legate de întreţinerea acestora.

Podeaua camerei este ultima care va fi supusă procesului de dezinfectare. După ce ferestrele, mobilierul şi pereţii au fost curăţate, se va aspira foarte bine podeaua insistându-se pe fiecare colţişor, după care se va dezinfecta cu substanţe destinate tipului de pardoseală.

Ulterior se va reaşeza mobilierul şi se vor pune la loc obiectele curate. Se vor pune perdelele şi draperiile, se va îmbrăca patul, se vor aşeza covoarele şi accesoriile.

Prin acelaşi proces de curăţare va trece fiecare spaţiu din casă, indiferent că este un loc de trecere sau de depozitare, precum holurile şi debaraua.

Cele mai riscante spaţii din case, din punct de vedere al dezvoltării de bacterii, sunt bucătăria şi baia. Acestor spaţii li se va acorda o atenţie cu totul specială, deoarece milionele de bacterii ce se pot dezvolta în aceste spaţii pot conduce la declanşarea de boli, multe dintre speciile de bacterii fiind patogene.

Bucătăria necesită o igienizare zilnică, ce urmăreşte înlăturarea fiecărei urme lăsate de produsele vegetale sau animale, însă curăţenia generală va presupune, ca şi în restul casei, curăţarea periodică a dulapurilor, cămării, ferestrelor, tâmplăriei, accesoriilor şi podelei.

Sursa cea mai mare de dezvoltare a unui mediu riscant din punct de vedere al bacteriilor este frigiderul. Dezinfectarea interiorului acestuia se va face săptămânal, însă curăţarea exteriorului se poate efectua mai rar. Cuptorul şi aragazul vor fi curăţate după fiecare folosire, însă în timpul curăţeniei generale vor fi curăţate şi părţile laterale, care nu intră în contact direct cu preparate.

Aparatele electrocasnice destinate gătitului reprezintă un risc mare de depuneri, care la rândul lor pot forma un mediu propice dezvoltării bacteriilor. Curăţarea periodică este obligatorie.

Curăţarea băii este esenţială în păstrarea unui mediu curat şi sănătos. Baia este locul cu cele mai importante surse de bacterii şi microorganisme patogene. Ciupercile datorate spaţiului umed sunt întâlnite în mod vizibil într-o baie nedezinfectată şi necurăţată temeinic. Pe lângă atenţia sporită acordată dezinfectării vasului de toaletă, chiuvetei şi cabinei de duş sau căzii, nu trebuiesc uitate bateria căzii şi chiuvetei, dulapurile, perţii şi fereastra. Întreţinerea zilnică presupune dezinfectarea băii şi ştergerea umezelei, iar o curăţenie generală va viza fiecare raft din dulapul din baie, fiecare colţişor de pe perete sau podea şi curăţarea temeinică a tâmplăriei ferestrei şi a tocului uşii.

Curăţenia casei se va aplica fiecărui spaţiu, adaptându-se tipul de substanţe şi detergenţi fiecărui material în parte. Curăţenia se va realiza apelând la aspiratoare normale sau cu abur, la mopuri bine dezinfectate din bumbac sau pe bază de abur, la aparate destinate îndepărtării petelor şi umezelei. Curăţenia casei înseamnă o aerisire foarte bună şi se va realiza cu ferestrele deschise, asigurându-se astfel eliminarea excesului de substanţe chimice survenite din detergenţi. Pentru cei care preferă metode de curăţare mai puţin agresive, se poate apela la aparatele pe bază de abur sau la amestecuri de oţet, apă, bicarbonat sau suc de lămâie. Indiferent de modalitatea prin care se va executa, curăţenia casei se va face temeinic şi regulat, eliminându-se astfel riscul îmbolnăvirii prin infestarea cu diverse bacterii produse de microorganismele găzduite de mediul nostru casnic.

În funcţie de activităţile cotidiene ale fiecărei familii, de traficul pe care îl suporta locuinţa, de existenţa unui animăluţ de companie sau de alte surse de microbi, fiecare casă îşi va stabili regulile sale legate de efectuarea şi păstrarea curăţeniei, va decide prin ce modalităţi va realiza curăţenia casei şi ce îndatoriri va avea fiecare în acest proces de asigurare a unui mediu sigur şi sănătos.