Curățenie în baie

Baia reprezintă mediul din casă în care se pot dezvolta cele mai multe bacterii, reprezentând locul cel mai periculos din acest punct de vedere.

O baie bine curăţată şi dezinfectată este esenţială pentru păstrarea unor condiţii sănătoase de viaţă.

O baie nedezinfectată şi necurăţată corespunzător poate genera formarea şi dezvoltarea microorganismelor ce pot fi răspunzătoare de declanşarea multor boli. Astfel, baia poate fi mediul propice pentru instalarea viruşilor care pot declanşa boli intestinale, pentru agenţii patogeni intestinali, organismele ce pot declanşa afecţiuni cutanate sau respiratorii, cum ar fi stafilococul auriu, se pot dezvolta fungi şi alte ciuperci reziduale obişnuite mediului umed.

Pentru ca dezvoltarea şi răspândirea acestor microorganisme să poată fi încetinită şi, mai cu seamă, stopată, se impun anumite reguli de igienă destinată camerei de baie.

În primul rând, procesul de curăţare, dezinfectare şi întreţinere al băii trebuie realizat o dată la trei-patru zile.

Curăţarea băii presupune o atenţie sporită acordată fiecărui element în parte. Se vor folosi detergenţi speciali, sau produse ecologice. La fel de practice, şi mult mai puţin agresive din punct de vedere chimic, sunt metodele clasice de amestecuri între oţet şi bicarbonat, sau doar oţet simplu. Sucul de lămâie poate fi folosit pentru scoaterea petelor de calcar şi pentru lustruirea bateriilor.

Se va dezinfecta foarte bine vasul toaletei. Se vor pulveriza substanţele de curăţare în interiorul vasului şi pe marginea acestuia şi se vor lăsa să acţioneze câteva minute. Ulterior, se va freca foarte bine interiorul cu perii specifice acestei operaţii. Vasul de toaletă va fi foarte bine curăţat şi limpezit, folosind lavete sau cârpe din bumbac.

Referitor la întreţinerea igienei în baie, înainte de a trage apa toaletei, capacul vasului va fi lăsat în jos, pentru a se împiedica aruncarea germenilor pe suprafeţele din apropiere.

Pentru a curăţa cada şi chiuveta se va pulveriza substanţa necesară şi se va lăsa să acţioneze câteva minute. Se vor freca foarte bine cu o cârpă, lavetă sau cu un burete, după care se vor limpezi cu apă din abundenţă. Cada necesită o atenţie specială acordată acestui aspect, deoarece detergenţii rămaşi pe pereţii acesteia pot trece în apa în care cineva urmează a se spăla şi, ulterior, pe corpul persoanei respective. Acest fapt ar putea duce la declanşarea alergiilor sau la iritaţii neplăcute ale pielii. Calcarul depus pe bateriile căzii şi chiuvetei dă mari dureri de cap în momentul efectuării curăţeniei în baie. Pentru a se evita ca aceste depuneri să devină foarte profunde şi inestetice, se vor îndepărta la fiecare dezinfectare a băii, adică o dată la trei-patru zile. Odată înlăturate se va limpezi foarte bine zona şi se va şterge cu o bucată de material moale. De asemenea, cada şi chiuveta vor fi şterse şi ele, scăzându-se astfel nivelul umidităţii din baie.

Dezinfectarea căzii şi a chiuvetei nu înseamnă doar curăţarea cuvelor respective. Procesul de spălare şi dezinfectare va fi aplicat şi părţilor exterioare. Cada va fi curăţată şi pe pereţii exteriori, insistându-se foarte bine în zonele mai greu accesibile, acolo unde umiditatea poate conduce la instalarea mucegaiului. După ce s-a efectuat spălarea şi limpezirea, cada se va şterge pe exterior aşa cum s-a procedat şi pe interior. În cazul cabinelor de duş, acelaşi procedeu se va aplica uşilor cabinelor, insistându-se foarte bine pe şinele de deplasare, pe colţuri, îmbinături şi mânere. Uşile vor fi dezinfectate, limpezite şi şterse foarte bine. Pentru căzile prevăzute cu perdea de protecţie, este indicat ca scoaterea şi spălarea acesteia să se facă regulat. Piciorul chiuvetei, indiferent ce formă ar reprezenta, necesită spălare, dezinfectare, limpezire şi ştergere. Asemeni exteriorului căzii, aici este locul propice instalării mucegaiului. Chiuvetele montate în dulăpioare, presupun o verificare periodică a acestora. Dulăpiorul-mască de chiuvetă are rolul de a masca scurgerile, robineţii şi racordajele, fapt ce implică un mediu umed, cu risc mare de infiltraţii. Racordajele vor fi bine verificate, iar apariţia oricărei mici avarii va fi remediată rapid. Indiferent de materialul din care este fabricată masca chiuvetei, umezeala constantă o va afecta în timp. De aceea, dulăpiorul de sub chiuvetă trebuie păstrat foarte uscat, asemeni şi obiectele depozitate acolo.

Oglinzile din baie vor fi foarte bine curăţate şi şterse. Umiditatea din baie va conduce la deteriorarea acestora dacă nu sunt curăţate şi şterse des. Pentru ca acestea să-şi păstreze luciul pentru cât mai mult timp, ar fi indicat să fie şterse de umezeală după fiecare baie sau duş, sau de câte ori se constată condens pe ele. Dacă oglinda de deasupra chiuvetei este încadrată de un dulăpior sau ascunde unul, atunci şi acesta necesită o curăţare şi dezinfectare periodică. Este locul unde, de obicei, se păstrează cosmetice, soluţii, parfumuri, pasta şi periuţa de dinţi şi alte produse de acest gen. Umezeala din baie îşi face loc şi în acest spaţiu, fapt ce impune scoaterea periodică a conţinutului dulăpiorului, dezinfectarea şi ştergerea rafturilor şi obiectelor scoase şi rearanjarea acestora.

Existenţa unui astfel de dulap este chiar indicată în camera de baie, evitându-se astfel depozitarea pe chiuvetă a cremelor, pastelor de dinţi, periuţelor, parfumurilor, periilor sau a altor obiecte destinate îngrijirii personale. Ca măsură de igiena, pe chiuvetă ar trebui să se afle doar săpunul şi substaţele destinate dezinfectării mâinilor. Păhărelul periuţei, în cazul în care nu există un suport special, bine aerisit şi practic, este o sursă sigură de bacterii. Acesta necesită curăţarea şi dezinfectarea frecventă, iar dacă este nevoie, chiar schimbarea periodică.

Suporturile pentru hârtie igienică şi prosoape vor fi şi acestea bine dezinfectate, iar schimbarea unui prosop din material textil se va face la fiecare două zile.

Se va acorda o mare atenţie spaţiului de depozitare al şampoanelor, gelurilor, săpunurilor, spumelor sau sărurilor de baie. Umezeala se va instala confortabil sub aceste recipiente, deoarece sunt folosite în timpul spălatului, deci cu mâna udă. Fie că sunt păstrate pe policioare speciale, fie că stau pur şi simplu pe marginea căzii, locul va fi foarte bine curăţat şi ştres, de asemenea şi recipintele.

Curăţenia în baie presupune curăţarea frecventă a faianţei de pe pereţi. Dezinfectarea şi ştergerea acesteia reduc riscul instalării mucegaiului. Dacă se constată o decolorare specifică umezelii în zona rosturilor, atunci se vor folosi substanţe speciale de înlăturare a mucegaiului. Acelaşi lucru se va face şi în cazul tavanului, dacă apar pete de mucegai. Nu vor fi lăsate netratate, deoarece păspândesc extrem de repede ciuperci dăunătoare. Ca şi în cazul oglinzilor, faianţa va fi ştearsă de condens după fiecare baie sau duş, măsură aplicată şi gresiei în egală măsură. Spălarea gresiei se va realiza cu detergenţi speciali, dezinfectarea acesteia fiind hotărâtoare în procesul de stopare al răspândirii posibililor microbi în toată casa. Este indicat a se folosi papuci de baie, chiar dacă este baia proprie şi este bine întreţinută.

Curăţenia în baie se va aplica şi uşii de la camera de baie, insistându-se mai mult pe partea din interior şi pe clanţă. Usa va fi dezinfectată şi stearsă periodic, însă clanţa impune o dezinfectare zilnică, asemeni dispozitivului de tragere a apei toaletei. În cazul uşilor în care este instalat un gemuleţ, acesta va fi curăţat şi şters foarte bine.

Dacă în baie există un coş de gunoi se impun măsuri de igienă. Gunoiul va fi aruncat cât mai des posibil, iar suportul în sine va fi dezinfectat şi şters odată cu restul băii. Coşul de rufe situat în baie reprezintă şi el o sursă de microbi. Va fi şters cu substanţe dezinfectante şi va şi păstrat uscat, pentru a nu permite formarea mucegaiului.

Curăţenia în baie înseamnă şi un aer curat. Camera de baie va fi aerisită cât mai des posibil, evitându-se astfel sporirea umidităţii şi formarea mediului propice dezvoltării microorganismelor.

Dacă baia este prevăzută fereastră, atunci aceasta va fi lăsată deschisă pe toată durata nopţii. Camera de baie va fi bine aerisită şi uscată prin acest procedeu. Băile fără fereastră sunt prevăzute de regulă cu un ventilator special sau cu un alt tip de ventilaţie, cu rolul de a aerisi foarte bine încăperea.

Curăţenia în baie se întreţine numai respectându-se aceste măsuri de igienă. Este un mediu umed, propice instalării umezelei şi dezvoltării microorganismelor. O baie curată, igienizată şi uscată va diminua riscul formării depozitelor de viruşi, fungi şi alte tipuri de ciuperci. Igiena băii însemnă şi o igienă proprie, măsurile de igienă personală fiind importante în păstrarea unei băi curate. Spălatul pe mâini, schimbarea prosoapelor, aruncarea gunoiului, schimbarea periuţei de dinţi, spălarea rufelor murdare depozitate în coşul din baie, toate vor conduce la întreţinerea unui mediu curat, igienizat şi uscat.

Curăţenia în baie nu trebuie efectuată doar de către o singură persoană, ci fiecare membru al familiei trebuie să-şi impună anumite reguli de folosire a băii. Printre acestea se pot enumera spălarea şi ştregerea căzii după fiecare baie, îndepărtarea condensului după oglinzi şi pereţi, curăţarea toaletei şi a chiuvetei după fiecare utilizare şi păstrarea uscată şi curată a recipientelor destinate cosmeticelor, gen şampoane, geluri, spume.

Curăţenia în baie este hotărâtoare pentru ca mediul domestic să fie unul sigur, lipsit de riscul îmbolnăvirilor datorate viruşilor şi ciupercilor specifice mediului umed şi bogat în microorganisme al băii.